Mai multe fotografii si “povesti” pe site-ul meu de Wedding, aici.

In urma insistentelor, sfaturilor si sugestiilor multor prieteni, cunoscuti si clienti, iata ca dau curs si am creeat o pagina dedicata fotografiei de nunta. Acest gen m-a atras de la inceputurile cochetarii mele cu fotografia dar am preferat sa nu fac publica aceasta activitate din doua motive:

1. nu am dorit sa ma promovez in nici un alt fel decat prin rezultatul direct al muncii mele – am lasat fotografiile realizate sa ma recomande mai departe catre alti posibili clienti, cei care deja vedeau ce am realizat pentru prietenii lor
2. am refuzat sa fac fotografie de eveniment de duzina, sa iau orice nunta numai ca sa fac un ban in plus. Am sortat si inca sortez clientii, astfel incat numai cei care apreciaza si acorda importanta cuvenita fotografiilor lor sa beneficieze de serviciile mele. Astfel am avut numai experiente placute (cu mici exceptii dar si acelea m-au ajutat) si asta a insemnat ca de fiecare data am mers de placere si plin de elan la un nou eveniment.

Faptul ca am realizat acest site (inca in constructie, deci cu putin continut) nu inseamna ca am renuntat la cele 2 principii de mai sus. Ba in plus, am venit si cu alte metode care sa ma ajute la promovarea “din gura in gura”, si pentru cei care citesc blogul nu e ceva nou, anume, albumele de tip fotocarte de la GraphiStudio – cel mai mare producator de “wedding books” din lume, firma ce deserveste peste 40.000 de studiouri (si fotografi) de pe tot globul.

Am hotarat ca anul acesta sa nu folosesc albumele ca metoda de profit ci pur pentru promovare, asa ca pretul albumelor este strict pretul pe care il platesc producatorului, sperand astfel ca fiecare sa aleaga aceste albume si prietenii/familia lor sa vada fotografiile intr-o prezentare “de lux”, nu numai digital ca pana acum.

Cu timpul site-ul va creste pentru ca voi incepe sa adaug din nuntile trecute si povestea lor atat cat mi-o mai amintesc de bine, dar in principiu, nuntile care vor urma vor fi baza. Site-ul este structurat ca un blog (de fapt asta si este) si este foarte usor de urmarit direct la adresa weddings.alinpopescu.eu dar si prin RSS, cu reader-ul vostru favorit.

In blog, in partea dreapta a aparut un mic “logo” care va duce direct la pagina cu nuntile, in caz ca uitati adresa :)

Protagonisti: Made si Vasi

18 dec 2010

O cununie civila de decembrie tarziu, plina de voie buna, de zapada proaspat pusa si soare din belsug.  A fost o zi minunata in care cei doi indragostiti si-au spus Da unul altuia si au “indurat” cu inversunare frigul de afara in fata camerei foto. De fapt nu ar fi fost foarte frig, dar pentru tinutele lor, era totusi cam racoare :)

Casa de piatra!

Primul pe care vi-l prezint, este albumul Dianei si al lui Radu. Tin sa ii felicit in primul rand, pentru ca acum 4 zile au devenit parintii lui Tudor, un bebelush “mititel, simpatic si pus pe cearta” asa cum l-a drescris taticul lui la cateva minute dupa ce s-a nascut. Sa va aduca numai bucurii si fericire, sa fie sanatos si La Multi Ani!

Diana era insarcinata in ultimele saptamani cand a venit sa alegem pozele pentru album. A optat pentru un album cu coperta Letherette (o imitatie de piele excelenta, care se simte nemaipomenit la atingere) si cu decupaj. Hartia aleasa a fost Lustre Photographic (la fel ca la albumul nostru). Albumul de dimensiune 20×30 cm contine 50 pagini groase, adica 25 de deschideri (o poza poate ocupa si 2 pagini, asa cum veti vedea mai jos).

Urmatorul album, cel al finilor nostri Ramona si Marian, este cel mai “altfel” decat toate :). Marian a ales un album mai scump, desi are acelasi numar de pagini si aceleasi dimensiuni cu cel al Dianei. Diferenta a venit de la coperta aleasa (din metal imprimat cu poza lor) si de la tipul hartiei, si aceasta metalica si laminata. De asemenea a dorit si copii ale albumului, dar la dimensiuni mai mici, cadoul ideal pentru membri familiei sau nasi. Mai jos, impresionantul album

Ca tot m-am apucat de poze, am zis sa fac cateva si cu albumul meu si al Oanei, cel de care va vorbeam acum cateva zile si pe care vi l-am aratat filmat cu telefonul. Al nostru, tot 20×30 cm, tot 50 de pagini, hartie Lustre Photographic si coperta de matase, pe care este printata poza noastra. O placere sa iti plimbi mana pe ea (numai daca te-ai spalat in prealabil, ca altfel nu te las :) )

Urmeaza sa soseasca inca 3 albume noi, albumele Sample, cele pe care le voi arata de acum incolo clientilor mei si inca un album al celor mai recenti insuratei pe care i-am fotografiat in Octombrie anul acesta: Ruxi si Cosmin. Au avut o idee, si de acolo am dezvoltat ajungand la ceva unic si superb in acelasi timp. Mai multe nu spun, sa nu stric surpriza :)

Stati pe receptie!

Am primit deja primul album, culmea, chiar nunta noastra, a mea si a sotiei mele Oana, desi nu acesta a fost primul comandat. Am ramas profund impresionat de calitatea exceptionala, de acuratetea printurilor si mai ales de finisajul “lux” pe care il expira acest album cand il tii in mana. Abia le astept si pe celelalte si mai ales, abia astept albumele “demo” pe care le voi putea arata clientilor mei de acum incolo.

Pana atunci, va invit sa vedeti ce inseamna GraphiStudio cu adevarat

Daca nu aveti inca un album de la nunta voastra, sau nu unul care sa va multumeasca, contactati-ma . E o vorba: nu veti regreta! :)

De asemenea, daca esti fotograf si vrei cele mai bune albume pentru clientii tai, vino sa vorbim.

Am avut onoarea sa fiu ales fotograful oficial, mai ales ca aveam de platit o datorie veche de 4 ani, pentru ca in 2006, Alex a fost cel care a surprins atat de frumos in imagini nunta noastra.

Nu va spun ce greu este sa fotografiezi un eveniment important in care “client” iti este un alt fotograf, m-au trecut toate transpiratiile, facand tot posibilul sa ma ridic cel putin la asteptari. Dupa feedback-ul primit de la miri, am rasuflat usurat, si mi-am facut curaj sa public si aici o parte din fotografii

La final, toata lumea era obosita:

PS: ce-am mai cascat cat am lucrat la pozele astea cu cascatul pe banca … va doresc la fel :) (postati un comment daca v-a luat cascatul)

http://fishki.net/comment.php?id=55458

Cateva cadre de acolo, sa va fac un pic curiosi :)

Imaginile de la petrecerea de dupa intalnirea de la liceu, le gasiti aici. Imi cer scuze pentru calitatea groaznica a lor, dar trebuie sa ma intelegeti ca nu puteam sa nu beau un pahar cu fiecare, iar asta s-a rasfrant in imagine :p

Va pup,

Alin.

De ce? Pentru ca nu le folosesc atat de mult cat as fi crezut, nu se justifica sa tin banii blocati in ele, cand eu tot blituri mici folosesc, cu mult mai multa comoditate, usurinta si frecventa. Asadar, vand urmatoarele:

2x Excella Premier Plus 1000 watts2x Softbox 40×120 cm

2x Stativ inaltime max 2.9 m

1x Geanta carat blituri

Intregul kit se vinde cu 2700 ron. Am dat pe ele in 18 Nov 2008 3300 ron si de atunci le-am folosit maxim de 10 ori din pacate. Sunt in garantie la f64 pana in nov 2009. Pretul de nou numai pentru cele 2 blituri este de 2600 ron. Deci, practic softboxurile, stativele si geanta va ies toate la 1 mil :). Si repet, sunt ca noi. Accept orice test!

De asemenea vand si un Ring Flash pentru Nikon SB-800 (in poza e varianta identica pt flashuri Canon) – model RayFlash – cel mai performant din toate aparute pana acum pe piata, deoarece la interior are fibra optica ce conduce uniform lumina de-a lungul intregului cerc din jurul obiectivului, neavand hot-spot in zona de sus.

Pretul din magazin este 546 ron, il vand cu 400 ron. Practic nefolosit, ca nou.

Tot ce vand acum, vand pentru a-mi cumpara alte cateva SB-uri, asa ca sunt dispus sa accept si schimb cu Nikon SB-800 sau SB-900 (eventual si un SB-26). Diferenta o calculam in functie de nr de SB-uri si de pretul estimat al acestora.

Stiu ca e criza, dar acum se fac cele mai bune investitii :)

100% natural – o sculptura moderna realizata din pet-uri si resturi de plastic in fata parcului Cismigiu

De aceea, majoritatea obiectivelor mai vechi aveau o indicatie a focusului pentru infrarosu, un mic punct putin la stanga indicatiei de focus din vizibil. Din pacate cele mai noi obiective au pierdut aces “feature”. Pana acum nu am vazut nici un zoom din seria G (adica fara inel de diafragma – alta prostie dupa mine) sa aiba acest punct (de cand cu digitalul, majoritatea producatorilor de camere foto se gandesc probabil ca nu mai trage nimeni in IR – nimic mai gresit, eu trag)

Pana acum ceva timp, m-am bazat pe 18-70-ul meu din kit-ul de D70s deoarece se descurca minunat in IR cu diafragma inchisa peste 5.6. Erau mici probleme de focus daca aveam ceva obiecte in prim-plan, dar nu atat de enervante daca erai un pic atent.

Nu stiu insa ce m-a apucat, dar mi se pusese pata sa ii corectez si aceasta mica problema de focalizare, si anume sa modific direct aparatul, sa il calibrez pentru focus direct in IR. Stiind ca avem service Nikon in Romania, am zis sa apelez la serviciile pro ale inginerilor de acolo. In plus de asta, de cand facusem modificarea cu adaugarea filtrului IR direct pe senzor, am prins intre filtru si senzor 3 firicele de praf, care se vedeau de mai mare dragul in fiecare poza pe care o faceam, fix pe cer, in stanga. Asadar, duc aparatul in service, se uita baietii la el, merg cu el in spate, se pun intrebari si in cele din urma mi-l accepta pentru calibrare focus IR, desi nimeni nu mai facuse asa ceva.

Desi in momentul primirii in service ti se spune ca vei fi contactat in maxim 10 zile sa ti se dea un estimat de cost, eu nu am fost contactat. Ba mai mult, a trebuit sa dau vreo 3 telefoane, sa astept nu mai putin de 3 saptamani si sa insist ca il iau asa “nereparat” daca pana la sfarsitul saptamanii nu il primesc. L-am luat in cele din urma.

Soc!!! Aparatul nu mai focaliza nici macar ca inainte. Probabil, dorind sa corecteze problema cu obiectele din prim plan care nu ieseau in focus corect datorita diferentei de lungime de unda, cei din service s-au gandit ca un front focus fortat va ajuta. Ei bine, nu a ajutat, ba din contra, s-a dus naibii orice sansa de a mai realiza vre-un peisaj cu aparatul. Datorita front focusului, infinitul era pierdut pentru totdeauna. Nu mai puteai avea clar la infinit sub nici o forma, nici macar focusand manual :(. Am ramas profund dezamagit, si mi-am blestemat zilele pentru faptul ca l-am dus in service. Faptul ca scapasem de punctele de praf nu ma ajuta cu nimic.  Si cu banii luati si cu aparatul inutilizabil.

In poza de mai sus, focusul l-am facut pe copacii din ultimul plan (deci la infinit). Deja nici al doilea copacel din planul de mijloc nu mai e in focus. Doar primul, de ai fi zic ca am tras cu 2.8 si am facut focusul pe el. Primul impuls a fost sa sun la service, sa fac scandal. Mi-am dat seama aproape imediat ca as face degeaba acest lucru. In cel mai bun caz, ma chemau iar cu el in service, as fi stat iar nu stiu cate zile si tot nu cred ca problema s-ar fi rezolvat. Una e in laborator unde toate sculele sunt calibrate pentru domeniul vizibil si aparatele normale si alta e in teren, cand incerci sa fotografiezi in IR si te lovesti de problemele inevitabile de focus. La fel de bine i-as intelege pe cei de la service daca mi-ar spune ca lor testele le arata totul ok. Poate ca asa si este, insa in realitate altfel stau lucrurile, si daca nu e cineva care chiar intelege ce si cum atunci cand vine vorba de IR, degeaba incearca sa ma ajute.

Daca nu mi-ar fi primit aparatul in service, poate ca as fi fost mai suparat pe ei decat sunt acum, cand mi l-au primit dar rezultatele nu au fost cele asteptate, ci din contra, mai rau. Puteau macar sa faca o proba afara, sa vada ca nu e ok, si sa imi spuna ca au incercat dar ca nu se poate. Ce nu mi s-a parut ok, e ca am platit o calibrare degeaba, ba chiar am platit ca aparatul sa imi fie decalibrat de tot. Pentru asta sunt oarecum suparat. Nu e vorba de o suma mare, deci nu banii sunt problema. Problema e ca nu si-au asumat un esec.

Vazandu-ma cu aparatul inutilizabil, m-am apucat sa fac ceea ce trebuia sa fac eu de prima oara, si anume sa mi-l calibrez de unul singur. Nu e mare lucru, dar initial am zis sa apelez la service. Asta e. Am reintrat pe un site pe care il descoperisem mai demult, si chiar daca aici nu era vorba de IR, ci de probleme de focus in general ale D70-ului, am putut aplica pasii intocmai pentru o calibrare asa cum mi-o doream.

Timp de cateva ore bune, am bibilit la calibrare, invartind de 2 surubele din camera oglinzii si realizand poze de test pe o grila lipita pe balcon, in soare puternic. A fost nevoie de o zi cu soare puternic, atunci cand radiatiile IR sunt la nivel maxim.Ideea cu aceste 2 surubele e simpla. Ele nu sunt perfect centrate fata de axul propriu de rotatie astfel incat atunci cand sunt rotite isi modifica pozita, iar oglinda care se sprijina pe ele, va fi la fiecare schimbare de unghi in alta pozitie, modificand si focusul.Nu o sa stau sa explic ceea ce e perfect explicat pe site-ul de care povesteam mai sus (tot de acolo am imprumutat si pozele si de aceea au link catre site-ul de provenienta). Cert este ca am reusit sa il calibrez asa cum am vrut, iar acum functioneaza perfect, focalizand fara probleme in IR.

Azi am fost cu Oana prin Cismigiu si Gradina Botanica, asa ca a fost un moment perfect sa iau cu mine IR-ul (asa imi place sa-i zic D70s -ului modificat). Mai jos cateva poze din iesirea de azi.

Mai jos, doua fotografii in infrarosu colorat

Si altele convertie in alb-negru

La dimensiunile alea cred si eu ca trebuie sa isi odihneasca fundul. Apropos, are si paturica, sa nu il jeneze aschiile.

Alea Sahistilor. Asa ne arata indicatorul. Insa nimeni nu juca sah, doar rummy si table. Sah-ul e prea greu, e criza si de creiere.