Impresii de la matchFRAME 2018


Impresii de la matchFRAME 2018

Ca tot va anuntasem sa nu ratati prima editie a matchFRAME de la Oradea si unii nu m-ati ascultat si n-ati venit, regretand probabil in cele din urma, am zis sa va povestesc totusi un pic cum a fost. Poate nu o ratati la anul, nu de alta dar se anunta mai ceva ca asta de anul acesta!

Gear P0Яn

In primul si in primul rand trebuie sa va povestesc ceva cam greu de descris (mai ales ca nu mai am imagini din prima zi, mi s-a ars cardul, lucru ce a inspirat filmul de mai jos din articol). E greu sa intri intr-o biserica si sa-ti imaginezi ca vei vedea acolo mai mult echipament foto-video decat la unele targuri de profil, si mai ales varfuri de gama abia lansate, cum ar fi minunatia de SONY Venice CineAlta.

Trebuie sa mă credeti pe cuvant ca nu stiai incotro sa o apuci si unde sa te opresti mai mult. Fie sa te joci cu dronele celor de la DronShop, fie cu ghimbalurile si sliderele aduse de baietii de la WestBuy sau sa stai in continuu sa-i asculti pe invitatii organizatorilor care au tinut workshopuri care de mare mai inspirationale.

Noroc ca mi-am mai trimis pe telefon cateva poze realizate in prima zi ca altfel jur ca nu aveam ce va arata 😀

Am spus-o mereu si insist si acum. Nu te duci la conferinte/workshopuri/seminarii ca sa pleci cu sacosa doldora de informatie noua, pe care sa o aplici deja de a doua zi in ceea ce faci. Daca te duci asa, cu gandul ca in cateva ore o sa inveti ce a invatat intr-o viata omul ala care iti vorbeste, mai bine nu te duci, pentru ca o sa pleci dezamagit.

Eu mă duc la astea cu gandul sa fur meserie. Tradus in engleza mea de balta, cand i-am zis asta lui Philip Bloom in cadrul masterclass-ului sau, a inceput sa-si ascunda din obiectivele de pe masa :)). Am ras, ne-am distrat, dar eu chiar am furat pe ici pe colo: ba idei, ba tehnici. Intelegeti ideea: te duci cu urechile deschise si cu mintea ca un burete uscat, gata sa absoarba ceea ce ii place din tot ce-ti povesteste omul ala din fata ta. Si chiar daca nu ofera chiar pe tava toata informatia, sunt suficiente lucruri acolo de calitate, care o data intelese, te vor ajuta mai tarziu.

Si mai e ceva…

Networking-ul, cum ii place englezului sa zica

Bai nene, cunosti niste oameni de mai mare dragul, de care poate pana atunci nu ai auzit si cine stie cand si cum ai fi ajuns sa ii cunosti. Si furi si de la ei, ca fiecare este acolo pentru ca stie ceva, dar vrea sa invete si altceva. Asa ca schimbi idei, povesti, lucrati impreuna la chestii, bei o palinca adusa de unu de la sursa sigura, lucruri serioase ce sa mai!

Hai sa va zic cum a fost la “cursul” lui Philip Bloom

Eu l-am mai intalnit de cateva ori pe Philip inainte, la lansarile Sony de pe la Londra si imprejurimi. Nu am apucat sa povestim prea mult, ca omul era acolo cu alte scopuri, dar macar il stiam de pe Youtube. Mi s-a parut putin distant la inceput, dar amabil, cum ii sade bine englezului, deh.

Eram atat de curios de ce povesteste omul asta, incat inainte de inceperea matchFRAME l-am contactat direct pe Laszlo Kun (omul din spatele conceptului matchFRAME, chiar daca e prea modest sa recunoasca) sa-i zic ca vreau sa-mi iau bilet la Bloom. Spre rusinea (dar si bucuria) mea am aflat ca invitatiea VIP primita de la ei, imi ofera acces peste tot, inclusiv la masterclass-ul lui Philip Bloom, care se intindea pe 2 zile. Yuhuu!

Planul nu era sa stau numai la Bloom, ci sa mă plimb intre seminarii, pentru ca au fost in paralel cateva de colorizare si videografie de nunta pe care nu vroiam sa le ratez. Bai oameni buni, pur si simplu nu am putut pleca din sala, omul asta este o poveste in sine. Bai nici la pipi nu mă lasa inima sa mă duc, dar am cedat de vreo doua ori si-mi parea rau ca atunci cand reveneam, urma pauza :)).

In ziua intai ne-am cunoscut. Cam toti stiam ce si cum despre omul din fata noastra, dar nimic despre cel de langa noi. Asa ca ne-am prezentat fiecare pe rand, si asta a fost momentul cand toti au aflat ca eu venisem sa fur :)). I-am linistit ca am destul echipament si ca oricum anul asta trag “OneLens only”, asa ca m-au crezut pe cuvant ca vreau sa fur doar informatii si nu hardware.

Dupa asta, nu stiu cand a trecut prima parte din zi. Mă uitam cu zambet tamp cum Philip diseca ultimele clipuri puse pe canalul sau, inclusiv documentarul despre pisicile din Skiathos (vedeti-l daca nu ati facut-o deja!). Il vazusem inainte si mi-a fost usor sa inteleg cum si in ce fel a facut, de ce a ales unele cadre, cat de important este sunetul, momentul zilei, dar cel mai important: cat de important e sa spui o poveste cu filmul tau.

Si apropos de “filmul tau” ne-a trimis in partea a doua a zilei sa facem filmul nostru. Despre ce vrem, cum vrem, si aproape unde vrem, asta dupa ce ne-a prezentat un perimetru din cadrul minunatei Cetati Fortificate din Oradea, locul desfasurarii zilelor 2 si 3 ale matchFRAME. Ne-am grupat cate doi, iar eu am nimerit cu vecinul de scaun, pe numele lui Sebastian Vacariuc, un tanar fotograf/videograf care a terminat “filmul” la Cluj si cu ceva premii nationale si internationale pentru documentar la activ, inclusiv finalist la SONY World Photography Award, la Student Focus.

Cum nu mă consider nicidecum videograf, l-am lasat pe el sa se ocupe de imagine, iar eu am fost actor in propriul film si m-am ocupat si de editare la final. Ideea a venit de la faptul ca mi s-a ars un card cu pozele din prima zi, chiar inainte sa ne apucam de filmat. Si atunci am zis: ce-ar fi daca…

the docuMentalist_____A film by Sebastian and Alin made at the Philip Bloom masterclass in Oradea.(this film is based on actual events, dead card :p)

Posted by Alin Popescu on 9 Martie 2018

A fost mega fun, dar si stresant, ca nu e usor sa stai pe un scaun de tortura. De fapt usor e, comod nu prea :).

Ziua a doua a fost dedicata editarii (la fata locului) desi unii au mai trisat si au venit cu lectiile facute de cu noapte. Si bine au facut, pentru ca era greu sa editezi in timp ce Philip ne tot arata chestii misto si filmari de-ale lui, ba Slow-Motion-uri, ba cu drona, ba, ba … In fine, apoi a urmat “proiectia” tuturor filmelor, pe care ulterior Philip le-a si comentat, ce i-a placut, ce mergea imbunatatit, mă rog, critica constructiva desi au fost vreo 2 botosi care nu prea au mai vorbit apoi cu nimeni, de parca o pictasera pe Monalisa si nu-i placea lui Bloom :)).

In contrapartida, am fost dat pe spate de un om minunat pe care nu am apucat sa-l cunosc mai mult si rau imi pare, dar sper sa ne mai intalnim: Tedy Necula. Desi incapacitat fizic de cine stie ce boala nenorocita, omul era plin de viata si de-un umor debordant, lucru care s-a vazut si in filmul pe care l-a facut, impreuna cu colegul sau Darius Cornean: WTF?!

WTF? A film by Tedy & Darius (steady & dolly)

Posted by Darius Cornean on 9 Martie 2018

Filmul meu favorit, de departe!

Vedeti acum despre ce va spun? Trebuie sa fii acolo ca sa intelegi si mai bine ce vorbesc.

Pentru mine e clar ca matchFRAME trece default in calendarul evenimentelor de neratat, la fel ca si WeddCamp (care se apropie, by the way :D).

In loc de concluzie

Si ca sa vedeti ce-am furat de la Oradea, zilele trecute am avut ocazia sa pun in practica, pentru ca am fost invitat la o ciorba de peste pe mal de Dunare. Si cum mie nu-mi place ciorba de peste, m-am dus sa documentez macar cum se face ea. Si am incercat sa spun o poveste, care a iesit asa:

Am mai facut eu clipuri pe care le puteti vedea pe canalul meu de Youtube la care va invit sa va si abonati daca nu ati facut-o deja, dar de asta parca sunt cel mai mandru cum a iesit.

Author: Alin Popescu

Inginer ca formare, grafician ca meserie, fotograf ca mod de viata, Alin este pasionat de tot ce inseamna tehnologie si scrie articole detaliate pe intelesul tuturor.

Share This Post On

Leave a Reply