Alin Popescu (dot) eu

… uneori, e cu fundu’n sus

Astenia asta de primavara nu e buna. Mereu ma apuca dracii la munca in perioada asta, ma enervez din te miri ce, imi zic ca mi-au ajuns aproape 7 ani de Ubisoft, si mai presus de toate, tot in perioada asta sunt si evaluarile (gresit moment al anului au ales :D). Si pe deasupra la toate astea, daca nu era de ajuns, nici nu am chef de nimic: nici sa pozez, nici sa ma joc, nici sa mananc, nici sa ma plimb, nimic…

Dar un lucru bun aduce primavara, si de aia imi place foarte mult ca anotimp: mirosul copacilor infloriti si al ierbii proaspete. Nu ma mai satur de ele. As sta intins toata ziua pe iarba verde, sub un cires inflorit.

Azi era cat pe ce sa fac lucrul asta, dar pana sa ma lamuresc cum sta treaba in gradina Japoneza din Herastrau, a venit un nene gardian sa ne anunte ca e ora 7 si ca se inchide gradina. Asa ca am amanat tolanitul pentru maine, sper doar sa nu ploua. Pana sa plecam, am apucat sa le fac fetelor cateva poze intre miile de flori ale pomisorilor. Doamne ce miros …

Andreea a fost foarte fericita, si drept urmare ne-a bagat un zambet cu tzutzu in gurita.

Ne-am intors din mini concediul de primavara, de la nunta prietenei mele din Spania, Anuska. Pana cand se coc pozele, am dat o fuguta in parcul Herastrau cu Andreea, sa ne bucuram de o zi minunata de primavara.

Am pozat cu batraiorul 28-85 (s-a nascut cam prin 1986, dar e facut sa dureze), cam pe la ISO 1600 in medie. Rezultatele, mai jos (palaria)