![\"_ATN3226p_3X2\"](\"http:\/\/www.alinpopescu.eu\/blog\/wp-content\/uploads\/2014\/03\/ATN3226p_3X2.jpg\")
<\/a><\/p>\nAi incercat sa realizezi asa ceva si nu prea ti-a iesit? Ai crezut ca numai cu echipamente ultra scumpe se poate realiza, dupa ce ai citit pe internet tutoriale avansate unde se vorbeste despre “sound triggers”, lasere si alte dracovenii?<\/p>\n
Practic ai nevoie de un sistem care sa aiba timp de raspuns foarte mic, si sa declanseze aparatul si luminile la miimi de secunda dupa ce balonul s-a spart.<\/p>\n
Ce-ar fi sa va spun ca acel sistem \u00eel avem foarte la indemana, si mai presus de toate este ca invata cu fiecare incercare facuta. Este vorba despre Creier<\/strong>, si va voi invata cum sa-l folositi pentru high speed photography<\/strong> \ud83d\ude42<\/p>\n Inainte de orice, trebuie sa intelegem ce inseamna high speed photography si cum putem obtine astfel de cadre. Practic, trebuie sa avem un timp de expunere extrem de scurt. Si cand zic extrem de scurt, m\u0103 refer la ceva mai mic decat ce poate aparatul foto 1\/8000s<\/strong>.<\/p>\n Pai si daca ne trebuie mai mic de atat si aparatul nu poate, ce facem? \u00cel setam chiar si la\u00a015-20<\/strong> de secunde si mergem mai departe \ud83d\ude42<\/p>\n Inghetam miscarea din lumini. Si cele mai bune pentru asta sunt alea pe care le cam avem cu totii la indemana, mai precis Speedlights-urile (Speedlites pt canonisti :P).<\/p>\n Aici intervine teoria, dar nu dezvolt prea mult, pentru ca au facut-o altii<\/a>. Miscarea e inghetata mult mai bine cu cat durata impulsului luminos este mai scurta. Datorita constructiei, luminile de studio au aceasta durata destul de lunga si nu prea sunt bune pentru high speed photograhy (exceptandu-le pe acelea dedicate).<\/p>\n Unii producatori ofera valori pentru T.5 si T.1, prima reprezentand timpul in care intensitatea pulsului luminos scade la 50% din putere dupa maxim, iar cea de-a doua, timpul in care intensitatea luminoasa ajunge iar la 0 dupa maxim. Practic pe noi, acesta din urma ne intereseaza sa fie foarte scurt, pentru ca altfel apar “dare” in picaturile ce explodeaza la spargerea balonului.<\/p>\n Asa ca folosim flash-urile mici care au alt tip de constructie si la care cu cat puterea e mai mica, cu atat durata impulsului luminos e mai scurta.<\/p>\n In primul grafic avem un blit\u00a0Canon 430EX<\/a> setat la putere maxima 1\/1. Vedem ca ajunge foarte repede la maximul intensitatii luminoase, dar apoi scade lent (m\u0103 rog, lent cand vine vorba de viteza luminii) ca intensitate pana ajunge la zero. Setat la 1\/2 din putere, \u00eel vedem cum i se taie “gazul”, electronic si intensitatea scade brusc dupa un timp, pentru ca la 1\/32 din putere sa nici nu mai ajunga la maximul intensitatii luminoase, si deja sa-i fie taiat “curentul”.<\/p>\n Astfel, timpul cat avem lumina e foarte scurt, cu cat puterea e mai mica. Ca idee, astia sunt timpii T.1 in functie de putere pentru un Speedlight (cam oricare dintre acestea<\/a> sau acestea<\/a>)<\/p>\n 1\/1050<\/strong> sec. \u00a0 la M 1\/1 (full) Deja pe la 1\/32<\/strong> din putere, avem timpi de expunere de 2 ori mai scurti decat timpul minim de 1\/8000s<\/strong> al aparatului foto.<\/p>\n Daca nu ati inteles nimic din cele de mai sus, sau daca ati sarit direct aici, nu-i problema. Norocul face ca treaba sa mearga si fara sa stim cele de mai sus \ud83d\ude42<\/p>\n In primul rand, avem nevoie de un spatiu maricel de lucru nu de alta dar se face multa apa pe jos si e bine sa avem loc sa punem si o cadita de copii si eventual si o folie de plastic cum am pus eu sa nu baltesc tot studioul.<\/p>\n Apoi este nevoie sa putem face bezna complet, zero lumina, astfel incat chiar si la un timp de expunere de 15-20 secunde, poza sa iasa complet neagra. Ne ajuta si o diafragma foarte inchisa la acest lucru.<\/p>\n Acum, sa aplicam teoria cu putere mica pentru timpi foarte scurti. Eu am lucrat cu bliturile la 1\/64<\/strong> din putere si dupa cum se vede in imaginea de mai sus, am avut 3 bucati.<\/p>\n Nu uitati o regula importanta:\u00a0intensitatea luminii scade cu inversul patratului distantei<\/strong>. La fel, ea creste cu acelasi raport, asa ca daca puterea e mica, castigam apropiind mai mult bliturile de actiune, dar nu prea aproape, sa nu se ude. O punguta prinsa cu banda elastica peste blit, ajuta foarte mult. Nu exista riscul sa se incinga blitul prea tare, pentru ca la puterile acelea mici, nici o sansa de “overheating”.<\/p>\n Trebuie sa avem aparatul fixat pe trepied, absolut necesar in astfel de situatii. Balonul umplut cu apa l-am atarnat de un brat metalic (boom sau girafa, cum vreti sa ii spuneti, precum acesta<\/a>).<\/p>\n Am reglat luminile sa bata fix pe balon, am prefocalizat si apoi am mutat apratul pe focus manual alegand o diafragma destul de inchisa, verificand in prealabil expunerea sa fie corecta. Cand lucram stict numai cu blituri ca sursa de lumina, expunerea nu e influentata de timpul de expunere ci doar de diafragma.<\/p>\nPutina teorie<\/h1>\n
<\/a>sursa grafice<\/em><\/a><\/p>\n
\n1\/1100<\/strong> sec. \u00a0 la M 1\/2
\n1\/2700<\/strong> sec. \u00a0 la M 1\/4
\n1\/5900<\/strong> sec. \u00a0 la M 1\/8
\n1\/10900<\/strong> sec. la M 1\/16
\n1\/17800<\/strong> sec. la M 1\/32
\n1\/32300<\/strong> sec. la M 1\/64
\n1\/41600<\/strong> sec. la M 1\/128<\/p>\nDestul cu prostiile. Zi-mi cum fac<\/h1>\n
<\/a><\/p>\n