Despre AAFR

Posted on Apr 23, 2012 | 5 comments

Am fost membru AAFR. Am renuntat sa mai particip la vreun salon sub patronaj AAFR sau sa imi mai platesc cotizatia dupa primul an. De fapt AAFR ar trebui sa se numeasca AAFMR (Asociatia Artistilor Fotografi Maghiari din Romania).

Mi-a mirosit a pute foarte repede asa ca m-am retras la fel de repede. Nu m-a mirat nici cand D-nul Moiceanu a plecat si nu ma mira nici acum, cand citesc randurile de mai jos ale D-lui Mircea Anghel (conducatorul fotoclubului Dan Mihai Calinescu din Craiova), randuri prin care isi da demisia din AAFMR

MOTIVAŢIA DEMISIEI

Înainte de a evidenţia câteva aspecte care m-au determinat să fac acest gest, vreau să menţionez că am aceeaşi apreciere faţă de Ştefan Toth, mai ales pentru sfaturile pe care le-am primit la începuturile mele în lumea fotografiei artistice. 
Tot ce am scris mai jos este un demers pe care îl fac pe lângă prietenul Ştefan Toth, căruia mă simt obligat, prieteneşte, să îi amintesc că pe lângă calităţi, mai are şi defecte, pe care ar fi bine să şi le reprime şi să asculte mai mult pe cei ce îl critică decât pe cei ce îl laudă. 
Motivez demisia mea prin următoarele:


1.Actualul stil de conducere al preşedintelui AAFR, Ştefan Toth, este necorespunzător, abuziv şi se bazează pe cultul excesiv al personalităţii sale.
Acesta este motivul pentru care eu cred că numărul actual de membri AAFR a scăzut atât de mult şi AAFR nu mai are credibilitatea de la începuturile sale. Motivaţiile sunt prezentate mai jos.


2.Ştefan Toth a încercat în repetate rânduri să impună ca preşedintele juriului de la saloanele naţionale să aibă drept de VETO. Încă o latură discreţionară a demersurilor sale, prin care încerca să monopolizeze atribuirea premiilor şi distincţiilor în cadrul saloanelor la care el era preşedinte de juriu. Şi a fost la foarte multe saloane, tocmai obedineţei unor membri de fotocluburi faţă de el.
Aici trebuie să semnalez şi abuzurile pe care le-a făcut în cadrul unor jurizări, prin care a viciat grav rezultatul acestora şi a discreditat atât saloanele respective, cât şi credibilitatea sa, fapt ce a determinat retragerea multor membri din AAFR. Sunt fotocluburi care nu îl mai doresc în juriu pe Ştefan. Cu toată părerea de rău dar nu mai pot face parte dintr-o organizaţie care se discrediteză prin chiar cei din conducerea sa. Eu nu am întreprins nici o acţiune care ar afecta într-un fel sau altul credibilitatea AAFR. Din contră. Deşi mi s-a reproşat că încerc să subminez AAFR-ul. Cum ? Criticând ? Criticile mele au fost întotdeauna în interiorul Comitetului Director, şi nu în afara lui.


3.Trebuie să mai semnalez un fapt. La simpozionul din acest an de la Bistriţa, Ştefan mi-a sugerat să introduc în cererea de patronaj pentru expoziţiile personale, obligativitatea solicitanţilor de a prezenta şi colecţiile pe care le expun, pentru a le aviza eu şi el. Deşi am avut mari rezerve să prezint acest material, am facut-o totuşi, din respect pentru Ştefan. Am preferat să mă fac eu de râs dacât să spun că aceasta a fost idea lui Ştefan. Această măsură, total abuzivă, semăna foarte mult cu cenzura pe care altădată o condamnam. Este o altă dorinţă a lui Ştefan de a controla şi a aviza tot ce mişcă. Mai mult chiar, trebuia ca lucrările respective să fie prezentate spre avizare şi lui, nu numai mie. (Eu nu aveam “calitatea” să judec dacă acestea erau bune sau nu !) Mă bucur totuşi că cei prezenţi la simpozion au protestat împotriva acestui abuz şi astfel a fost anulată măsura propusă.


4.Ca o altă practică de conducere total neproductivă a lui Ştefan, care dă impresia că el munceşte foarte mult: acesta are obiceiul de a produce Buletine Informative sau Scrisori Circulare pe bandă, chiar dacă acestea se justifică sau nu. Şi în cele mai multe cazuri NU. Iar în multe găsim invariabil subliniat aportul şi efortul deosebit depus de Ştefan în varii situaţii. Lauda de sine… Încă o dovadă a cultului personalităţii ! Nu mai agasaţi membrii şi preşedinţii de fotocluburi cu asemenea nimicuri şi lăsaţi pe alţii să aprecieze cât aţi muncit !


5.Cel mai grav este că de trei ani Ştefan Toth nu a reuşit să prezinte Adunării Generale a membrilor asociaţi nici un buget coerent de venituri şi cheltuieli, acestea fiind aprobate formal, numai sub presiunea depunerii lor iminente. Nu am ştiut niciodată ce venituri reale au existat şi nu s-au prezentat nici cheltuielile detaliate. Motiv pentru care am serioase suspiciuni privind cheltuirea corectă a veniturilor AAFR. Chiar dacă bugetul asociaţiei a fost pozitiv în aceşti ani.
În tot acest timp, nu a fost dată publicităţii nici o situaţie concretă şi reală a tuturor veniturilor şi cheltuielor, pentru a fi aduse la cunoştinţa tuturor membrilor cotizanţi. Asta cred eu că s-ar numi lipsă de transparenţă.
Mai mult, NU este posibil ca să îţi intre în cont într-un an 80.000 ron pe care sa îi cheltuieşti în întregime (nu se ştie exact pe ce) şi la începutul anului următor să ceri de la membrii Comitetului Director să contribuie cu câte 400 ron pentru ceva ce putea fi rezolvat cu banii pe care i-am avut în cont. Este un alt motiv pentru care am serioase suspiciuni asupra modului corect de administrare a patrimoniului nostru de către preşedintele-administrator al AAFR. 


6.De când a obţinut acordul tacit al membrilor Comitetului Director, Ştefan Toth a introdus Asociaţia Euro Foto Art pe post de “consilier” AAFR, către care s-au scurs fonduri ale AAFR, fără ca cuantumul acestora să aibă vreo aprobare a Comitetului Director şi nici nu au fost justificate în vreun fel de preşedintele AAFR. Chiar dacă el răspunde direct de manipularea fondurilor, nu era necesar să ştim şi noi, cei din Comitetul Director, pe ce s-au cheltuit aceste fonduri ? 
Eu personal nu am avut nici cea mai mică dorinţă de a beneficia în vreun fel de aceste fonduri. Doar aşa stabilisem iniţial. Fiecare dăm cât putem şi ce putem pentru bunul mers al AAFR si renunţăm la orice beneficiu financiar.


7.Preşedintele AAFR în tot acest interval de timp s-a aflat în conflict de interese, fiind în acelaşi timp şi preşedinte, (sau asociat) în Asociaţia Euro Foto Art, către care a direcţionat fonduri din patrimoniul AAFR. Care a fost cuantumul exact al acestora nu a putut justifica în faţa membrilor Comitetului Director şi nici în ce a constat “consultarea” sau “administrarea” pe care a acordat-o Asociaţia Euro Foto Art către AAFR. Nu era suficient că preşedintele AAFR era plătit să facă această muncă de consultare şi administrare ? Nu am înţeles niciodată de ce trebuia să existe şi o terţă asociaţie care să “muncească” pentru noi. Şi ce fel de “munci” de administrare a prestat ? Lui Ştefan i s-a aprobat de Comitetul Director, încă de la început, un salariu lunar bunicel, care se pare că nu i-a ajuns. 


8.Deşi am propus în repetate rânduri să lărgim numărul de membri asociaţi, am fost refuzat în mod repetat şi categoric. Astfel, AAFR este un fel de autocraţie legală, în care doar membrii asociaţi (cei cinci din Comitetul Director) au drepturi depline, pe când toţi ceilalţi membri, au drept de vot consultativ, având doar dreptul să cotizeze şi să beneficieze de câteva “avantaje” la care oricum ar fi avut dreptul. Asta nu este o practică democratică şi mă mir că ceilalţi membri AAFR nu au realizat până acum că de fapt ei nu au nici un drept de a interveni în vreun fel în conducerea şi îmbunătăţirea calităţii conducerii AAFR. Aceasta este o asociaţie închisă şi prin asta este sortită autodistrugerii şi perpetuării neregulilor. Nimeni nu poate verifica sau amenda în vreun fel conducerea AAFR. Asta scrie clar în Statut. Chiar nu l-au înţeles şi ceilalţi membri AAFR ? Eu, în Statutul iniţial, am prevăzut ca toţi membrii creatori consacraţi, după un an sau doi ani, să devină membri asociaţi. Ceilalţi membri ai Comitetului Director nu au fost de acord cu această prevedere, tocmai pentru a fi doar ei, veşnic, la conducere. De ce oare ?


9.Am fost acuzat că subminez AAFR pentru faptul că am sesizat că preşedintele AAFR manifestă lipsă de transparenţă, că nu organizează corect şi la timp Adunările Generale ale membrilor asociaţi. Orice critică la adresa lui Ştefan Toth, pentru unii înseamnă că subminez AAFR. Este un alt motiv pentru care las loc altuia, care să fie mai obedient, să nu mai critice şi să nu mai aibă opinii.


10.Mi s-a reproşat că aportul meu intelectual, financiar şi fizic nu se compară cu cel al lui Ştefan Toth. În primul rând vă interzic să puneţi în discuţie calităţile mele intelectuale. Nu aveţi nici calitatea şi nici competenţa necesară. Totuşi, ţin să vă reamintesc faptul că Statutul, Regulamentul AAFR precum şi alte documente valabile, au fost concepute de mine, iar voi, ceilalţi membri asociaţi, v-aţi dat cu părerea şi aţi completat, ceea ce eu concepusem. Şi uneori aţi completat prost. Este foarte uşor să îţi dai cu părerea şi să completezi un document la care altul a depus un efort deosebit. Chiar dacă unii susţin şi acum că aceste documente sunt “generale”. Nu mai vorbesc de câte documente concepute de Ştefan Toth am corectat, pentru a ajunge într-o formă gramaticală şi coerentă la cei care trebuiau să ajungă. Acestea nu fac parte din aportul meu intelectual ? Despre aportul meu financiar către AAFR nici nu poate fi vorba. Abia reuşesc să fac faţă cheltuielilor mele curente. Deşi la toate solicitările, am contribuit şi eu financiar. Nu mai vorbesc de efortul meu finaciar de a mă deplasa la întâlnirile Comitetului Director. 
Tot la aportul meu financiar puteţi adăuda şi tot ce am făcut pentru Salonul Tineretului, fără să cer nici un leu de la AAFR. Mai mult, taxele de participare la salon au fost depuse direct la AAFR, şi nu m-a întrebat nimeni cât am cheltuit (din banii mei) atât pentru CD-ul salonului, cât şi pentru trimiterea clecţiei la Braşov, preluarea ei şi retrimiterea lucrărilor şi CD-urile la toţi participanţi. Aici recunosc criticile ce mi s-au adus privind întârzierea retrimiterii fotografiilor către unii participanţi.


11.Menţionez că mi-am adus un aport finaciar indirect şi prin cooptarea în AAFR a peste 30 de membri din fotoclubul “Mihai Dan-Călinescu”, care are cel mai mare număr de membri AAFR ai unui fotoclub din ţară. Am semnalat în numeroase rânduri că membrii fotoclubului mă întrebau cum pot afla şi ei în ce mod au fost cheltuiţi banii lor. Nu ce primesc în schimb. Ci cum au fost cheltuite cotizaţiile lor. La toate solicitările mele repetate în cadrul Comitetului Director, mi s-a răspuns invariabil că eu nu ştiu să le explic ce beneficii au aceştia de pe urma participării la saloane, cu o taxă diminuată şi că primesc şi o revistă şi aşa mai departe.(Deşi foarte mulţi nu au văzut cum arată aceste reviste.) Iar despre banii cotizaţi, aceasta nu este o problemă care să intereseze pe toată lumea. Doar preşedintele ca ordonator de cont răspunde în faţa Comitetului Director. Iar acesta a răspuns aşa cum am arătat mai sus. 


12.La ediţia din anul 2011 a Lunii Fotografiei de la Braşov, am văzut că a fost distribuită de Ştefan Toth o lucrare în limba maghiară despre Carol Pop de Satmary. Nici până azi nu am aflat, şi nici ceilalţi membri ai Comitetului Director AAFR, cum a apărut această lucrare, la iniţiativa cui, ce conţine şi de ce nu a apărut într-o ediţie cel puţin bilingvă. Eventual poate în română şi maghiară. Comitetul Director nici măcar nu a fost informat că a apărut această publicaţie. M-am simţit discriminat şi am fost chiar tratat ca atare şi eu şi ceilalţi membri ai Comitetului Director care nu vorbim limba maghiară. 


13.Am fost acuzat că nu am popularizat suficient distincţiile AAFR şi că au fost mai puţini membri distinşi de AAFR decât de FIAP. Din contră, am popularizat cât am putut, cu toate ocaziile şi la toate întâlnirile cu membri ai fotocluburilor din ţară, atât intrarea acestora în AAFR cât şi faptul că pot obţine diferite distincţii din partea AAFR, similare cu cele ale FIAP, chiar dacă sunt cu o treaptă inferioare.
Nu cred că ar fi trebuit să existe o întrecere “stahanovistă” între mine şi Balasi Csaba, care să evidenţieze şi să ne departajeze cine dă mai multe distincţii. Am verificat toţi membrii AAFR care îndeplineau criteriile de acordare a distincţiilor AAFR, îndrumându-i să facă şi demersurile necesare obţinerii acestor distincţii. Chiar i-am sfătuit cum să întocmească materialele probatoare. Este total lipsită de fond acuzaţia ce mi se aduce în acest sens şi mă pune în conflict gratuit cu Csaby.


15.Am instituit încă de la început o Comisie Consultativă, formată din cei mai cunoscuti fotografi şi oameni de cultură din ţară. Aceasta a rămas doar pe hârtie, căci nu s-a întreprins numic pentru a ne consulta cu aceşti oameni. Nimeni nu i-a adunat vreodată, iar de consultat nici atât. Mai mult, atunci când am avut probleme de interes general, pentru toată fotografia românească, nu ne-am consultat mai întâi cu ei, ci de cele mai multe ori deciziile au venit direct de la Ştefan. Nu de puţine ori a trebuit să retractăm unele măsuri abuzive, punând astfel, sub semnul întrebării corectitudinea noastră şi chiar capacitatea noastă de a conduce. Deciziile au fost luate de multe ori doar de Ştefan, fără ca noi să fim consultaţi. Este încă o dovadă a faptului că am fost treptat marginalizat.


16.Vă avertizasem că voi semnala organelor în drept problemele legate de evidenţa finaciară a AAFR. Nu am făcut-o pentru că nu vreau să atrag nici cea mai mică umbră asupra AAFR. Vă las să credeţi că Ştefan a fost cel mai corect, iar eu sunt cel ce vă vreau răul. De fapt răul vi-l faceţi singuri.


Puteaţi măcar să îmi puneţi la dispoziţie extrasele de cont lunare, fără să mai fie nevoie să mă puneţi pe drumuri până la Oradea. Dar nu aţi vrut. De ce ?
Extrasele de cont de la fotoclubul nostru eu le primesc lunar pe mail. Nu constituie nici un secret.
Acestea sunt doar câteva dintre motivele pentru care nu mai doresc să fac parte din AAFR, atât timp cât va fi condusă aşa cum este la ora actuală.
Sper, totuşi, ca relaţiile dintre noi să rămână amiabile. 
Nu toţi cei ce te critică îţi vor răul, la fel cum nu toţi cei ce te laudă îţi vor binele !


Mircea Anghel A.FIAP 

 

No more comment!

@via Dinu Lazar