Prima evadare


Azi a fost “Prima Evadare“. M-am inscris de ceva timp si m-am dus si eu, echipat si pregatit moral sa particip la maratonul de 55 km prin padurile din jurul Bucurestiului, cu plecare din Baneasa si sosire la lac la Snagov. 55 km de aer curat si voie bune, insotite de miscare.

Asa ar fi trebuit sa fie, daca ghinionul unei zile ploioase nu s-ar fi abatut asupra noastra. Bine, faptul ca a plouat nu m-a deranjat asa de tare, ba chiar m-a bucurat si avantajat ca m-am dus cu caucioace late dar de asfalt, si asa nu am acumulat noroi deloc, spre deosebire de alti participanti (nu au fost decat vreo 1250 de bucati), bine echipati cu roti de off-road, dar care, datorita noroilui s-au incarcat de abia mai inaintau.

Ghinionul meu a aparut cam pe la sfertul cursei, cand in coada aeroportului Otopeni, dupa un drum nenorocit de noroi si pietre, pe care erau opriti enorm de multi biciclisti, si altii mergeau pe langa bicle (aia mai desteptii si cu experienta concursurilor pe noroi probabil), m-am incapatanat sa inaintez pe bicla. Fiind ud si cu noroi, pietrisul acela nu a facut altceva decat sa se lipeasca de lant precum bomboanele pe coliva. Momentul decisiv a fost cand una din pietre nu a putut trece de pe pinioane, printre deschizatura derailleur-ului si a blocat complet lantul, ducand instantaneu la ruperea sistemului de prindere a derailleur-ului pe cadrul biclei. Nu mai aveam decat 60 m pana la asfalt 🙁

Deageaba am incercat impreuna cu alti oropsiti ai sortii ca si mine sa punem biclele pe direct, fara schimbator. Lantul era prea lung fara intinzator, iar incercarea de scurtare a lui cu o presa imprumutata, nu a facut altceva decat sa ne dea sperante desarte. Nu statea, cadea imediat de pe pinioane. Asa ca la km 13,8 cat arata GPS-ul, a trebui sa inchei o cursa atat de frumoasa. In locul nenorocirii, ne stransesem pana sa plecam peste 50 de participanti cu schimbatoare rupte. Sa vezi de maine asalt la service-uri.


View Track 3 in a larger map

Ne-a luat un autobuz si ne-a adus inapoi la start, de unde Oana a venit sa ma ia. Am vrut sa vad si eu finish-ul asa ca m-am dus cu masina pana acolo. Rau am facut. Vazant bucuria oricaruia dintre participanti atunci cand trecea linia de finish, m-a apucat o tristete cum de mult n-am mai simtit. Imi parea rau ca nu am putut sa fiu si eu acolo, sa trec finishul pe bicla. Daca stau bine sa ma gandesc, de cand eram mic n-am mai fost asa trist. Si nu de alta, dar chiar eram in forma, mersesem excelent si nu eram obosit absolut deloc cand a trebuit sa inchei brusc cursa. Asta e.. poate data viitoare.

Mai jos cateva din putinele poze pe care le-am facut azi:

Abia astept urmatorul concurs 🙂

Pe Dordeduca.ro au aparut ceva impresii. Voi incerca sa adun aici cat mai multe articole legate de iesire.

Alte impresii pe Bicla.ro. Lumea chiar a iubit iesirea asta. Felicitari organizatorilor!!! Multumim!

Si un nou ecou de la Kerucov.

Author: Alin Popescu

Inginer ca formare, grafician ca meserie, fotograf ca mod de viata, Alin este pasionat de tot ce inseamna tehnologie si scrie articole detaliate pe intelesul tuturor.

Share This Post On

24 Comments

  1. Sezonul de concursuri de MTB abia a inceput! Pregateste-te pentru urmatorul, si nu mai fi trist! 😉

    Dragut articolul!

    Post a Reply
  2. Si mie mi s-a rupt derailleurul exact la fel, pe la km 12. M-am intors la CP4, unde am numarat inca 6 cu aceeasi problema… :((

    Post a Reply
  3. Imi pare rau ca n-ai reusit sa termini, mai ales din cauza unei probleme care avea rezolvare, adica ma rog, care nu ar fi trebuit sa existe in the first place… 🙂 Poate data viitoare! Apropo, daca mai afli de competitii de acest gen pe bicla, posteaza si pe blog dinainte, mi-ar placea sa particip si eu!

    Post a Reply
  4. Da-mi voie sa fiu primul care iti ureaza bun venit in grupul celor care s-au oprit la km 14 si apoi a ajuns la finish ca sa vada cati au reusit sa ajunga.
    Dezamagirea (care m-a incercat acolo ) cred ca e si din cauza ca abandonul nu a fost din cauza mea dar si din cauza ca atunci cand am abandonat nu ma saturasem de pedalat.

    Ai gps? Poate il facem pe vreme buna, saptamanile viitoare?
    Noi suntem vreo 5 cu gandul asta, dar nu cred ca mai gasim marcajele si daca suntem multi poate punem de o competitie 🙂

    Post a Reply
    • Salut. Multumesc. Dap, am GPS, am traseul marcat si da, sunt si eu hotarat sa refac traseul in saptamanile urmatoare. Ar fi perfect daca ne-am strange mai multi … I-as ruga pe toti cei interesati sa posteze aici pe blog, poate hotaram o noua evadare, numai a noastra, a defavorizatilor sortii 😀

      Va astept!

      Post a Reply
  5. Si eu am abandonat cursa tot pe la km 14 si vreau sa fac traseul complet intr-o zi cu soare. Deci, daca va hotarati sa mergeti mai multi, dati de stire!

    Post a Reply
    • E bine ca mai sunt oameni interesati.. va tin la curent pe cei interesati, daca ne hotaram sa iesim, si cand.

      Post a Reply
  6. Eu am fost mai in fata plutonului, si am inaintat bine peste tot. Chiar m-am minunat de ce prapad a fost pe acolo prin spatele aeroportului (imi spusese o prietena ca pe acolo nimeni nu mergea pe biciclete, si nu intelegeam de ce). Dupa poze si comentarii, am inteles.

    Imi pare rau ca nu ai terminat, chiar a fost o cursa super. La suflet mi-a mers. Daca nu ar fi fost ud pe campie, ar fi fost si mai bine (in padure inca nu prea ajunsese apa jos – sau nu prea mult).

    Si cand ma gandesc ca eu, pe portiunea aia cu pietre, i-am dat jar biclei… Mare noroc am avut se pare.

    Sa auzim numai de bine, si spor la pedalat.

    Post a Reply
    • Ai reusit sa treci mai la inceput, cand inca nu fusese zona calarita de sute de bicle si nici ploaie nu udase bine de tot zona. Probabil din cauza asta nu ai avut probleme.

      Post a Reply
    • Bun venit in clubul KM 14 🙂 Te asteptam la tura deraill-atilor, undeva pe saptamanile urmatoare … in caz ca ai chef sa faci traseul cap-coada.

      Post a Reply
      • Clubul KM 14 :)) Foarte tare! Daca singura conditie este abandonul la km 14 si putin inainte…atunci ma alatur 🙂

        Post a Reply
  7. Da,si eu m-am oprit in spatele aeroportului.Vin si eu cand vreti sa faceti cursa.

    Post a Reply
  8. In principiu daca ma anuntati din timp as vrea sa particip si eu la cursa “deraiatilor”. Si eu tot la CP 5 (km 14) a trebuit sa ma opresc. Am pus lantul pe direct dupa ceva munca si cu ajutorul altora care patisera acelasi lucru, dar din pacate dupa cativa kilometri a cedat si lantul si a trebuit sa ma intorc. Propun ca la cursa respectiv, pe acea portiune sa mergem pe langa :)) Oricum cred ca de vina in afara de noroiul amestecat cu pietre am fost si eu de vina, ca m-am incapatanat sa merg pe ea, cand altii deja o luasera in spate. Asta, asa se castiga experienta 😀

    Post a Reply
  9. Cred ca o sa merg si eu cu voi, chiar daca nu fac parte din grupul KM14 🙂

    Post a Reply
  10. Salut Alin! Si eu..tot KM14. Si cred ca aveam mai putin de 20 de metri cand mi-a cedat derailleur-ul. Pentru mine asta a fost prima iesire cu MTB in offroad cu ploaie. Cu bikla nu am iesit decat de vreo 2-3 ori pe ploaie, atunci cand m-a prins plecat de acasa. M-am regasit perfect in ceea ce ai scris. Eu de suparare nici nu am asteptat sa vina autobuzul sa ne ia de acolo..am plecat “la vale” pe bicla vreo 2 km pana m-au ajuns din urma niste baieti care nu se inscrisesera in competitie si aveau la ei o presa de lant cu care mi-am scurtat lantul si i-am dat jar pana acasa(inca vreo 35km)..unde am facut dus si am gonit cu masina spre Snagov..unde mai bine nu mergeam 🙁 Abia cand am ajuns la Snagov m-am gandit cat de bine ar fi fost daca ma intorceam dupa ce am scurtat lantul :(( Cu siguranta eu si inca 4 amici de-ai mei vom relua traseul.

    Post a Reply
  11. Alin ma bag si eu cu Roxi, te poti baza pe noi mai ales daca o facem in prima duminica dupa concurs, in acest fel mai gasim cateva marcaje…. 😉

    Post a Reply
    • Marcajele or sa ramana mult si bine tati.. ca nu are cine sa le ia.. ce naiba.. si in plus.. avem track-ul pe GPS.. gasim noi traseul 🙂 … ma gandesc undeva la final de luna, sa avem si noi timp sa ne reparam biclele 😀

      Ce ziceti de 29 sau 30 mai ? dupa cum va fi vremea…

      Post a Reply
  12. Am avut si eu un prieten căzut la datorie la KM14 (bănuiesc că acolo, povestea că era mulți la fel ca el :P). Din fericire el a reușit să-și scurteze lanțul și să termine cursa.. E adevărat că după 7 ore, da’ a zis că a meritat. Îmi pare rău pentru toți cei care n-au avut norocul lui și al meu (eu am scăpat nevătămat.. :D).. Multă baftă la următoarea!

    Post a Reply
  13. Evident că mai sus am vrut să zic “erau mai mulți”, nu “era mai mulți”.. Uneori tastez mai încet decât gândesc. 😛

    Post a Reply

Trackbacks/Pingbacks

  1. Tweets that mention Published a new blog post: Prima evadare -- Topsy.com - [...] This post was mentioned on Twitter by Alin Popescu, Alin Popescu. Alin Popescu said: Published a new blog post:…
  2. Rodiq » prima evadare - [...] Alin Popescu [...]
  3. Prima evadare 2011 | Alin Popescu (dot) eu - [...] ratati! Anul trecut a fost superb, chiar daca vremea nu a tinut cu noi (si se pare ca nici…

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.