Surreal

Ieri a fost o zi minunata. Am iesit la o tura foto pe malul marii, impreuna cu prietenul Narcis. El m-a scos din barlog, si ii foarte multumesc pentru ca a meritat din plin. Am plecat de alaltaieri din Bucuresti, cu Andreea dupa noi. Am lasat-o la mama la Slobozia si noi ne-am dus sa dormim la Slobozia Noua in casuta socrilor.

La ora 03.30 AM ceasul urla ca din gura de sarpe sa ne trezim, sa plecam spre mare. Cu mare voiosie (not) ne-am urnit oasele intepenite din pat dupa doar 4 ore de somn si am taiat-o la drum, stiind ca ne asteapta o ceata deansa pe tot traseul. De fapt chiar ceata a fost motivul plecarii, pentru ca Narcis isi dorea foarte mult sa pozeze epava de la Costinesti, ca o naluca iesind din ceata. Ceata am vrut, ceata am avut tot drumul. Probabil tot in ceata a fost si soferul unei platforme pline cu Sandero nou noute, deoarece la Tandarei in curba de sub pod, el fiind mai smecher probabil, nu a luat-o pe centura precum toate tirurile ci  a mers pe drumul de automobile si a ras pe platforma toate masinile de sus in bariera de protectie a podului CFR. Patru bucati facute praf. Doar avusese loc accidentul, nici politia nu sosise. Ne-am continuat drumul fara a face poze din pacate, de frica sa nu pierdem rasaritul de la mare. Am avut doar timp sa trimit un SMS catre Gura Ialomitei sa-l informez pe Dnul Floreanu despre stire.

Am ajuns la Costinesti fara alte peripetii si ne-am pus pe treaba. Nici urma de ceata la mare insa :(.

Narcis s-a hotarat ca trage cu ND-uri puternice, de-i lungeau expunerea la cateva minute bune, si m-a inspirat si pe mine, astfel ca am imprumutat din impresionanta lui trusa, toate ND-urile mai slabute (nd8x maxim) pe care el nu le folosea. Plus unul al meu (cokin z121s) s-au adunat 4 bucati. O reteta minunata, care nu mi-a oferit mai mult de 8 secunde de expunere la f22, dar care insa mi-a oferit o surpriza placuta, si anume niste virari de culori incredibile, suprarealism pur.

Dupa Costinesti am dat o tura mica si pe la pietrele din Vama Veche si stalpisorii de la Eforie. Enjoy!

Author: Alin Popescu

Inginer ca formare, grafician ca meserie, fotograf ca mod de viata, Alin este pasionat de tot ce inseamna tehnologie si scrie articole detaliate pe intelesul tuturor.

Share This Post On

8 Comments

    • m-ai injurat ca am trimis SMS la ora aia? :p .. chiar imi pare rau ca nu am oprit sa tragem o poza .. erau toate acordeon una in alta, fix sub bara de protectie a podului, si aia indoita .. aratau “surreal” :p

      Post a Reply
  1. ma trezisem, nush de ce, cu vreun minut inainte sa vina sms-ul. pacat ca n-ati facut poze, aia le-au maturat repede din drum… au antrenament, saptamanal e cate un accident in locul ala – camionagii astia au orbul gainilor… stai sa vezi de acum ce-o sa fie, ca s-a inchis autostrada pentru traficul greu…

    Post a Reply
  2. Man, probabil ai auzit de Vari-ND; poți să improvizezi unul cu două polarizatoare, din care cel puțin unul să fie liniar (cel din față, mai depărtat de obiectiv). Cum bănuiesc că ai deja măcar un polarizator, nu rămâne decât să-ți iei unul liniar de diametru cel puțin egal, dacă n-ai deja; eventual cu un inel step-up.
    Mai mult, dacă folosești (și) un obiectiv cu filet de 52 sau 58mm, merge să pui și două polarizatoare circulare puse cap în cap, cu inel inversor.

    Post a Reply
    • da.. stiu de metoda cu 2 polarizatoare.. insa eu nu urmaream sa fac expuneri lungi initial.. s-a intamplat pe parcurs 🙂

      Post a Reply
  3. Intr-adevar niste culori desprinse parca dintr-un penel de pictor nebun… :)Foarte interesant !

    Post a Reply

Trackbacks/Pingbacks

  1. Narcis Virgiliu blog » Blog Archive » “Ce e val ca valul trece…” - [...] Salve popor ! Uneori simt nevoia sa-mi intind aripile si sa-mi iau zborul in afara studioului si atunci se…

Leave a Reply to Alin Popescu Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.