Cum frate-miu e tot timpul cu mainile prin solutii, si cum l-am prins zilele astea cu niste negative pregatit sa scoata ceva printuri noi in proces Van Dyke Brown (a scris el aici chestiile tehnice), i-am propus sa facem un mini atelier sa vada si Andreea, fetita mea, magia aparitiei pozelor pe hartie.
Irina, verisoara ei mai mare, era deja specialista, ca deh, traieste in casa cu tasu’. M-am uitat insa foarte atent la Andreea, si se uita cu aceeasi fascinatie cu care eu ma uitam cand eram de varsta ei la tata la laboratorul foto, cand developa, cand marea pe hartie, cand spala fotografia prin diferite solutii, magice pentru mine atunci.
Mai intai au desenat cu markere permanente pe folie, prima oara dupa un contur iar apoi ce au vrut ele. A urmat apoi intinderea solutiei argentice pe hartie si uscarea ei (rapida, cu feonul :D). Au pus apoi in presa si au expus cu ajutorul unui aparat de bronzat :). Magia a continuat in baie, unde pozele au fost spalate, apoi tonate si in cele din urma fixate. Ce sa mai, o joaca de copil!
Mai ca iti vine sa il lasi naibii de digital cand vezi reactiile astea 🙂
Si rezultatele finale:
