Am vrut noroi la Goodyear 4×4 in Dobrogea


Sa incep cu inceputul. Am fost fericitul castigator al unui loc in expeditia Goodyear 4×4 Winter Experience, a 3-a iesire din acest an, in Dobrogea.

Ce este Goodyear 4×4 Winter Experience?

Nu am stiut niciodata exact, dar am stiut de cand am auzit de ea, de anul trecut, ca vreau sa particip! Si pentru ca nu am reusit sa particip ca blogger partener, invitat etc., am mers pe un drum pe care nu am mai mers de mult timp:

Am participat la un concurs!

Pentru ca la fiecare “iesire” un norocos, castigator al concursului, avea sansa sa participe impreuna cu invitatii editiei. Asa ca m-am inscris cu o “poza” de off-road, conform cerintelor, si, conform asteptarilor personale (deh, cine cand participa la un concurs nu isi doreste sa si castige?!), am fost ales castigatorul editiei!

Mai jos, poza cu care am castigat, probabil ati vazut-o pe FaceBook cu hashtag-ul #Goodyear4x4.

10662054_4740203439755_377403293287591463_o

Pentru mine asta inseamna 4×4: off-road, noroi, apa, zapada, orice, numai asfalt nu! 🙂

Am fost putin dezamagit cand am fost informat ca Goodyear 4×4 nu inseamna off-road, sau cel putin nu off-road extrem. In tura s-a mers cu 3 ML-uri ultimul racnet puse la dispozitie de Tiriac Auto.

Imi era si mila sa mă sui incaltat in masinilea alea!

DSC00888

Dar na!, daca trebuie, cu placere!

Bloggerii participanți în acest proiect vor împărtăși împreună cu tine experiențele oferite de-a lungul a peste 10.000 de kilometri parcurși, având ca destinație 4 trasee offroad din România. Ei vor relata cele trăite de la bordul caravanei 4×4 Țiriac Auto – Mercedes condusă de Doru Panaitescu, un pasionat al offroad-ului.

Kum fu, totusi, in Goodyear 4×4 Dobrogea?

Seful tuturor expeditiilor Goodyear 4×4 a fost si este nimeni altul decat Doru Panaitescu, secondat de fratele sau geaman Mircea Panaitescu.

Îl stiam pe Doru ca fotograf, blogger, marketeer. Dar nu îl stiam pe Doru ca om, pentru ca ne-am intalnit de putine ori pana acum si nu am apucat sa ne cunoastem prea bine. Am descoperit un mare OM! Un adevarat pasionat de natura, de biosfera, geografie, sau, cum bine îl descrie Mircea Mester, un alt participant in aceasta aventura si care a scris ABCdarul turei:

…omul ăsta îţi explică la faţa locului, folosind jargonul oamenilor de ştiinţă, diferenţele dintre orogeneza hercinică şi cea alpină, ce înseamnă aluviuni fluviale Holocene, ce-s formaţiunile de carpelit, granitele şi diolitele, particularităţile încreţirii munţilor, logicile formării peşterilor şi conceptul de areal.

Din pacate Doru este un om bolnav 🙁 Sufera de o boala incurabila, extrem de contagioasa:

pasarita!

El respira, viseaza, vede, vorbeste pasari. In 3 zile am numarat peste 50 de specii diferite mentionate de el.

Din pacate nu am scapat, si desi nu s-a manifestat imediat, ca nu aveam teleuri la mine, la cateva zile dupa, o luasem razna: atarnam sunca in copaci, ca poate, poate vine vreo pasarica infometata la ea.

DSC00897 DSC01070 DSC01381 DSC01542

Dar parca tura era legata de Goodyear si ale lor cauciucuri.

Cum am spus si la inceput, nu am fost lamurit ce se vrea anume de la acest eveniment. Promovarea marcii de cauciucuri, a masinilor, a turelor lui Doru? Neah! M-am convins foarte repede. Turele astea sunt despre

LIBERTATE

Da! Libertatea de a face ce vrei, cand vrei, unde vrei, indiferent de vremea de afara! E libertatea pe care numai natura ti-o da, si Dobrogea e plina de asa ceva!

DSC01061

Daca vreti e vorba si de libertatea data de gumele potrivite ce incalta masina cu care fugi de cotidian, pe drumuri ne-umblate sau de putini stiute!

DSC01072

Sau de libertatea oferita de spatioasele si puternicele SUV-uri Mercedes cu peste 300 de caluti putere.

DSC01445

Dobrogea!

Am umblat de multe ori prin Dobrogea. Ba Hai-hui, ba prin Chei, ba prin Delta sau mai stiu eu pe unde…

Pentru mine, Dobrogea era un tinut arid, destul de putin ofertant din punct de vedere foto, dar vai, ce m-am inselat!

Dobrogea este un paradox:

  • teren arid dar mai mereu inundat
  • cele mai vechi forme de relief (muntii Dobrogei), dar in acelasi timp si cel mai tanar tinut (Delta)
  • destul de plata, dar cu vai tip Canarale (termen nou, doar invatat si auzit in aceasta tura) mai peste tot
  • saraca, dar bogata in acelasi timp
  • mereu pustie, dar plina de viata

Si ca sa imi confirme ca nu e tocmai arida si pustie, Dobrogea m-a plouat tot timpul in tura asta. Si mi-a aratat viata, peste tot! In acelasi timp, mi-a dat si ce mi-am dorit, spre disperarea colegilor de tura: Noroi. Cat curpinde! Radu chiar, a fost cu frica de moarte 🙂

In plus, mi-a reactivat o frica mai veche de-a mea: frica de acvaplanare. Asa ca m-am dat jos, mai mereu cand era vorba de trecut balti mari (sa nu exagerez, vroiam doar cadre misto :D). Si ca sa nu filmez, am tras rafala, cu 11 cadre pe secunda, cu focus continuu intre cadre, cu micutul Sony A6000 (despre care am scris aici). Culmea este ca nu am fost singurul care sa rad de ‘ai cu scule mari si negre. Si Dragos Boldea tragea tot cu Sony a6000 🙂 Se pare ca nu sunt singurul nebun care a mirosit potentialul acestei mici bestii.

Revenind, asta a iesit:

Doar putin peste 600 de cadre au fost incluse in clipul de mai sus, care a starnit interesul asupra povestii mele de aici 🙂

Poveste pe care nu stiu sa o spun mai bine ca Renate de la Travel Badgers, dar imi dau silinta. Macar in imagini, precum colegul fotograf de tura, Catalin Georgescu.

Asa ca, sa vedem Itinerariul…

Ajunsi la Constanta, tabara principala a turei, destul de tarziu in noapte, lumea s-a retras in camere, mai ales ca era noaptea de Black Friday 🙂 Dupa ce mi-am cumparat una-alta, am coborat pe la 2 in holul hotelului ca sa ii gasesc pe Radu si Cosmin la un pahar de vorba. Am aflat ora de plecare a diminetii si m-am retras la putinul somn care avea sa mă astepte intreaga tura.

Dis-de-dimineata, pe la 8 asa :), am bagat un mic dejun bogat si am tulit-o la drum. Directia Enisala, cu diferite opriri pe drum, cum ar fi digul de la Navodari, pe care îl tot pozam de la Mamaia, dar niciodata nu l-am vizitat. E plin de pasari aflate in vizita, iarna pe la noi, si lung al naibii. Sa nu mai zic de vant!

Al naibii vant, a impins fiecare strop de apa ridicat de masini, catre mine si aparatul meu, care mai tot timpul a fost ud. Si eu! Precum altii

Dar am ajuns pana la urma la Enisala si am pozat masinile 🙂

Dar ne-am tras si noi in poze, normal

DSC01065

si varianta mai de departe a lui Catalin

Foto ©Catalin Georgescu

Am plecat de la Enisala spre Insula Mare a Brailei, insa pe drum am trecut iar prin balti si l-am cunoscut pe Moise

Desi am trecut prin balti, ne-am oprit si pe langa ele, si am pozat in fosta cariera Zebil. Am reusit chiar sa fac o panorama VR acolo


3 ladies

Pranzul l-am luat pe la ora 18:30 cand dupa multe aventuri prin labirintul Insulei Mari a Brailei (ai zice ca nu poti sa te pierzi pe o zona plata, dar sa nu crezi) am ajuns la casa lui Grig, dar nu pana nu am trecut spre Frecatei cu un bac de zici ca era facut pentru oi, si apoi printr-o padure de salcii inundate de zici ca erai in filme de groaza (nu ca nu mi-a placut)…

IMG_0258

Dar am mancat o saramura de scrumbie cum rar intalnesti si, pentru cei pasionati, o ciorba de peste care, pe Doru, l-a dat pe spate

DSC01248

si nu numai pe el

Cu burtile pline am ajuns intr-un final, iar, la Constanta. Dar mai intai am trecut prin Braila, Slobozia Noua (de unde am luat un borcan de miere productie de familie sa o degustam), Drajna, A2, Constanta Hotel. Am mai petrecut iar paa la 2-3, cand am servit cina (unii McDonalds, altii Pizza locala) si apoi am dormit putin peste 4 ore.

Si am luat-o de la cap cu ziua a 3-a, de aceasta data, sudul Dobrogei, dominata de Canarale.

Am mers mai intai pe fundul marii (l-am crezut pe cuvant pe Doru) unde am vanat lilieci, aflati insa in hibernare in perioada asta a anului, si fantome ale trecutului prin ruinele cladirilor din zona

Apoi am ajuns intr-o zona fantastica, unde imi doresc sa revin cu o mireasa, pentru Weddings by Alin Popescu. Ceva voluntari?

Canaraua Fetii

Normal ca mi-am permis si o panorama VR


Goodyear 4×4 Winter Experience

In ultima dimineata, Duminica, ne-am permis sa ne relaxam si sa nu facem nimic decar sa ne bucuram de natura si sa o observam. Astfel ca l-am lasat pe specialistul nostru sa ne conduca pe unde a vazut cu ochii si doar sa observam: rapitoare, gaste cu gat rosu, cucuvele, si alte cele 🙂

La final

Desi nu se anunta, datorita vremii ciocolatii, tura Goodyear 4×4 din Dobrogea a fost un eveniment senzational pe care l-as repeta oricand, cu ochii inchisi si diafragma deschisa!

Multumesc lui Doru, lui Mircea si echipei Goodyear Romania, precum si colegilor de tura fara de care aventura nu ar fi fost la fel de fun!

Mai vreau!

Au mai scris despre aceasta tura:

Author: Alin Popescu

Inginer ca formare, grafician ca meserie, fotograf ca mod de viata, Alin este pasionat de tot ce inseamna tehnologie si scrie articole detaliate pe intelesul tuturor.

Share This Post On

1 Comment

  1. niceee:)…mi-a plăcut..s-a simțit plăcerea și adrenalina 😉

    Post a Reply

Leave a Reply